Chiar dacă inteligența emoțională a fost contestată de mulți critici care au indicat lipsa dovezilor pentru afirmațiile care i se atribuiau, cercetările numeroase și îndelungate au evidențiat rolul semnificativ pe care aceasta îl are în a ajuta oamenii să obțină rezultate dezirabile în domeniul de activitate, în plan mental și fizic și în relațiile sociale și familiale, astfel:

1. Relațiile sociale și familiale

Cercetările empirice folosind Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT) pe un lot de elevi de liceu, fac dovada unei corelații pozitive între empatie și grija părintească, și a unei corelații negative între anxietate și depresia socială. De asemenea, s-au constatat scoruri mai mari asociate nivelurilor scăzute de comportament antisocial, și un numar mai mare de comportamente prosociale, de către aceiași adolescenți. Corelații au fost făcute și cu probabilitatea scăzută ca adolescenții cu scoruri mari pe scala comportamentelor prosociale să fi fumat sau să fi consumat alcool, sau să prezinte un comportament violent, cum ar fi intimidarea. În schimb, au fost raportate mai multe interacțiuni și relații pozitive cu alte persoane, și șansa de a oferi sprijin emoțional atunci când este nevoie.

Alte studii, făcute pe cupluri, au raportat un nivel crescut de empatie și capacitatea de a detecta urmele emoționale ale partenerului, în relație pozitivă cu fericirea. Totodată, cei care au o înțelegere mai clară a emoțiilor au raportat mai puține dificultăți în iertarea partenerului și o mai mare fericire conjugală. În schimb, soții nefericiți au raportat interpretări neutre sau negative ale mesajelor emoționale ale partenerilor, și un model repetitiv de conflict între parteneri, cu greutatea de separare sau despărțire (Mihaly și Isabella Selega Csikszentmihalyi, 2006).

Sursa foto: Pinterest

2. Domeniul profesional

În mod tradițional, inteligența academică și analitică reprezintă fundamentul necesar pentru a construi o carieră de succes. Acest fapt nu poate fi contestat, întrucât este de o importanță capitală ca fiecare individ să aibe cunoștințele empirice necesare îndeplinirii sarcinilor necesare la locul de muncă sau în domeniul de activitate, însă succesul implică mai mult de atât. Inteligența emoțională oferă în plus abilități mai complexe, care vin în completarea cunoașterii științifice și gândirii analitice. În lumea profesioniștilor și în mediul afacerilor, este esențială cooperarea și foarte importante sunt modurile de organizare și conducere.

Cercetările dovedesc că echipele de lucru cu un scor ridicat al inteligenței emoționale au raportat o relație pozitivă cu evaluările managerului cu privire la performanța echipei, și că aceste echipe au un mod inteligent emoțional de a rezolva conflictele existente, precum reclamațiile primite de la clienți, oferind o soluționare eficientă, bazată pe timp și răbdare. Alte studii mai recente indică faptul că scorurile sunt corelate pozitiv în evaluările de la egal la egal ale membrilor unei companii, cât și în evaluările dintre supervizori și angajații acestora.

Astfel de descoperiri demonstrează că inteligența emoțională reprezintă un concept separat de personalitate, care are o contribuție unică pentru a prezice succesul profesional.

3. Starea de sănătate fizică și psihică

Depresia este una dintre afecțiunile cele mai răspândite ale zilelor noastre, în ciuda creșterii simultane a nivelului de viață. Posibilitățile de a rezolva problema depresiei sunt căutate de foarte multi profesioniști din domeniul sănătății mintale. Rezultatele testelor de până acum sunt promițătoare, în sensul că indică asocieri ale depresiei cu anxietatea, și căinteligența emoțională scăzută este asociată cu unele forme de boli mintale.

Alexitimia este o afecțiune în cadrul căreia persoanele au dificultăți în procesarea informațiilor emoționale, în identificarea sentimentelor proprii și ale celorlalți, și sunt percepute ca fiind lipsite de empatie. Ei au un scor ridicat al anxietății și depresiei, și sunt predispuși atacurilor de panică și tulburărilor de stres posttraumatic. Corelațiile dintre scorurile obținute la testele Toronto Alexithymia Scale (TAS) și Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT) dovedesc că oamenii care au această tulburare, au deasemenea și o inteligență emoțională scăzută.

Tulburarea borderline se caracterizează prin probleme severe în relațiile interpersonale, rate mari de comportament suicidar, și stres personal intens. Lipsa empatiei și a posibilității de a-și regla și integra experiențele emoționale și schimbările de dispoziție, plasează indivizii borderline în ungherul inteligenței emoționale scăzute.

În ceea ce privește sănătatea fizică, Pennebaker a efectuat numeroase studii care investighează beneficiile pe care le are confesiunea traumelor emoționale în scris asupra sănătății fizice. Capacitatea de a descoperi emoțiile proprii este primul pas în a putea exprima emoțiile față de ceilalți, astfel că dezvăluirea unor experiențe emoționale puternice poate spori activitatea sistemului imunitar și poate duce la scăderea simptomelor fizice, a suferinței subiective și a depresiei. De asemenea, emoțiile care îmbătrânesc omul pot fi și ele importante în pierderea sănătății fizice.

Astfel s-a dovedit că emoțiile și abilitățile legate de inteligența emoțională au implicații importante pentru menținerea sănătății corpului și minții.