Nu obișnuiesc să postez prea des pe Facebook sau pe alte rețele de socializare. Până acum câteva luni nici măcar nu aveam Instagram, iar despre alte aplicații precum Tik-tok, Twitter, Snapchat etc. nici măcar nu le-am testat vreodată. Cu
Căile autismului și empatiei
Autismul este o tulburare care afectează omul încă de la naștere, și este diagnosticat odată cu recunoașterea a trei simptome: deficit social, limbaj slab dezvoltat și comportamente repetitive sau stereotipice. Acești indivizi nu interacționează
Psihopatie – ca tulburare a lipsei de empatie
Lipsa empatiei este ceea ce diferențiază psihopatia de sociopatie.
Sociopatul poate avea o capacitate mare de empatizare, în ciuda comportamentului său. Sociopații amabili ai comediei crâncene ar putea să empatizeze, dar ei pur și simplu nu reușesc să se comporte într-o
Depresia – privita ca tulburare empatica
Oamenii deprimați simt adesea că ceilalți nu vor sau nu pot empatiza cu ei. Întrebând ce le lipsește mai exact, se poate înțelege mai bine natura empatiei. Aceasta ajută apoi la abordarea întrebării dacă și cum este
Empatia (II) egocentrică
Egocentric empathic distress reprezintă etapa cuprinsă de la 6 luni până spre sfârșitul primului an de viață, atunci când bebelușii continuă să plângă când aud alți bebeluși plângând, dar urmăresc în tăcere bebelușul care plânge, ca și cum ar fi o victimă a suferinței (Radke- Yarrow și Zahn-Waxler,
Empatia globală (I)- plânsul contagios la nou-născuți
Reactive new-born cry este etapa în care nou-născuții reacționează prin plâns atunci când aud strigătul de plâns al unui alt bebeluș, încă din prima zi de viață. Această reacție este întru totul înnăscută, fiind un răspuns la suferința altor bebeluși pe care
Dezvoltarea empatiei
Teoria psihologică dominantă care corespunde teoriilor consecințelor, sentimentelor și „binelui” este teoria dezvoltării empatiei a lui Martin Hoffman. Accentuează empirismul și emoția și este în primul rând de natură psihologică.
Martin Hoffman este unul dintre cei mai renumiți profesori de psihologie ai Universității din New York,
Empatia – o analiză din punct de vedere etimologic
Este important de reținut că în terminologia internațională sensul cuvântului “empatie” este exact opusul sensului cuvântului “ἐμπάθεια” [empatheia] din limba greacă de astăzi. Grecii contemporani folosesc cuvântul „ ενσυναίσθηση” [ensinaisthisi] pentru a desemna capacitatea de înțelegere a semenilor, acesta fiind alcătuit din: “εν” [en]+”συν”[sin] +”αίσθηση”[aisthisi], care se traduc prin “în”+”plus”+”simț”, semnificând extinderea simțului de sine dincolo de sine.
Citeste in continuare...Conceptul de empatie
Conceptul de empatie are o istorie tumultoasă, marcată de dezacord și discrepanță. Cu toate că a fost studiat de sute de ani, cu contribuții din partea filozofiei, teologiei, psihologiei dezvoltării, psihologiei sociale și psihologiei personalității, etiologiei și neuroștiinței, domeniul continuă să sufere de o lipsă de consens în ceea ce privește natura fenomenului.
Citeste in continuare...Importanța inteligenței emoționale
Psihologii aduc la un loc toate aceste trei dimensiuni, la nivelul creierului. Acesta reprezintă componenta biologică (trup) ca o gazdă unde se pot exercita funcțiile intelectuale (minte) și emoționale (suflet). Timpul și studiile caută să demonstreze care dintre aceste două aspecte ale creierului sunt mai importante, și cum și când funcționează ele. În timp ce intelectul ajută la rezolvarea problemelor, la procesarea informațiilor și la gândirea analitică, componenta emoțională permite dezvoltarea proceselor mentale creative, și folosirea emoțiilor pentru a rezolva problemele.
Citeste in continuare...