Conform DEX, avem următoarele explicații:

Critica

Critica – A dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele și indicând mijloacele de îndreptare).

1.1. A aprecia valoarea etică, artistică etc. a unei opere.

1.2. A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri și greșeli.

Judecata

Judecata – caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă.

1. Facultatea de a gândi logic.

1.1. Idee, părere, socoteală.

2. Formă logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva.

3. Gând exteriorizat în care se afirmă sau se neagă ceva.

4. Punct de vedere (asupra unui lucru sau asupra unei persoane). 5. Judecata lui Dumnezeu (sau înfricoșată, cea mare, cea din sau de pe urmă, cea de Apoi) = judecată divină la care Dumnezeu va chema pe toți oamenii, la sfârșitul lumii, pentru a le hotărî soarta (fericirea sau osânda veșnică).

Observația

Observația – 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces.

1.1. Pază, supraveghere, urmărire.

Să revenim la oițele noastre!

Atunci când criticăm, întotdeauna critica are o conotație negativă.

Nu există „critică constructivă”!

Fii atent la rezultate

Nu poți critica și avea așteptări ca celălalt să se simtă confortabil, motivat și îndemnat să construiască ceva bun!

Atunci când faci o observație însă, aceasta are scopul de a arăta un lucru greșit, eronat, încă nu bun, un lucru care ar putea fi și altfel, care ar putea fi îmbunătățit, iar observația are de cele mai mult ori o conotație pozitivă, ea vine ca o încurajare, ca o privire mai largă, mai atentă, din mai multe perspective, asupra unui obiect sau fapt, și atunci ea poate aduce motivație celui care primește observația!

Judecata? Am studiat dreptul! Dar am renunțat! Nu mai judec! Eu nu judec!

Dacă în unele dintre postările mele anterioare am „criticat” – a se înțelege „evidențiat, arătat, menționat ete.” unii experți în diferite metode de terapie este pentru că întâmplător sau nu, mă învârt în cercuri de educație psiho-socială, și știu cum funcționează și ce se ascunde în spatele acestor lucruri!

De exemplu!

1. Cunosc psiholog care se afla la al treilea divorț, dar care dă sfaturi despre cum să ai o relație împlinitoare;

2. Cunosc femei singure, unele divorțate, ajunse la vârste destul de înaintate, cu copii mari, dar singure, iar altele ajunse la 40-50 de ani, care nu au fost căsătorite niciodată și care nu au copii, dar care fac cursuri de feminitate; (alta frumusețea, și alta feminitatea!);

3. Cunosc psihologi sau experți în educarea psihologică a copiilor care nu au copii! Era și o glumă cândva, care spunea că cei mai perfecți oameni care există și fac educație copiilor sunt tocmai cei care nu au copii.

4. Am atras poate atenția cu mama care își făcuse o părere greșita despre faptul că noi am putea avea o duzină de jucării, doar pentru că meseria mea presupune a avea bani, că așa crede societatea, că psihologu’ e bogat. Vai de mama lui, săracul!

5. Cunosc psihologi care au tot felul de adicții (droguri, alcool, jocuri de noroc), dar care fac ședințe de terapie sau facilitează grupuri de suport cu alți dependenți;

6. Cunosc psihologi care încă fac atacuri de panică!

Asumare

Așadar, atunci când fac anumite remarci, considerate de unii ca fiind critici – da! Îmi asum faptul că uneori critic (A dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor profesioniști în domeniu), dar fac asta în cunoștință de cauză!

Mai mult, niciodată nu am divulgat persoana în cauză și nu am adus o reputație proastă nimănui! Dat fiind faptul că sunt psiholog, categoric am avut acces și întâlnire cu mult mai mulți profesioniști decât cei pe care îi vedem cu toții, zilnic, pe rețelele de socializare. Așadar, fiecare se gândește la persoanele pe care le cunoaște, însă este foarte posibil ca respectivele să nu fie cele la care fac eu referire!

Mulțumesc pentru critică, pentru observație, pentru jigniri și pentru părerea personală! Să ne fie de folos amândurora…