Ar fi putut fi o zi perfectă! Dar in imperfecțiunea ei, a devenit o zi reală, o zi trăită cu tot ce aduce ea, bun sau rău. O zi în care am fost atentă la frumosul și bunul din ea, și în care am mulțumit lui Dumnezeu că momentele mai puțin bune au fost scurte și au trecut cu ușurință! Astăzi am trăit o altă zi în care ne-am bucurat inimile cu lucruri mărunte, dar pline de sens. Sunt recunoscătoare pentru familia pe care o am, pentru soarele care ne-a încălzit astăzi, pentru copilul minunat, pentru soțul iubitor, pentru mama mereu atentă la nevoile noastre. Viața este o bucurie continuă, atunci când este privită și primită cu iubire

Sunt oameni care încearcă să schimbe lucrurile la nivel de Parlament, să adauge legi noi în favoarea pacienților, să susțină cum știu și pot ei pacienții. Dar se pare că nu este de ajuns. Se pare că nu s-a găsit nimeni încă, să transforme Omenia în lege, și să o adauge în Constituție!

Astăzi am avut o zi minunată. M-am trezit atunci când bubulina mea m-a strigat să merg să o țin în brațe. Era încă înainte de răsărit. Zorii zilei ne-au găsit împreună, în patul ei, stand îmbrățișate, ea încă la sânul meu, eu încă cu nasul vârât în dulceața părului ei. Ne-am trezit în tihnă, ne-am dat timp să ne îmbrățișăm, să ne pupăm, să râdem puțin de minunatele ei fapte zilnice, să ne îngrijim ochii cu apă proaspătă și rece după somn, și să ne alegem haine frumoase cu care să mergem la biserică.

"Prințul tău din poveste poartă de fapt uniformă. Se trezeşte devreme, cu program strict. Uneori vine acasă îngândurat. Colegii lui de muncă îți sunt prieteni de familie. Ai învățat și tu ce înseamnă "pluton", "raniță", "sectoare", "tabere de instrucție". Tragerile cu armamentul și zilele în poligon sunt o rutină pentru el, dar tot aștepți cu inima strânsă să auzi cele câteva secunde de "ne întoarcem la unitate, te sărut" la telefon. E doar o mică parte din ceea ce înseamnă să fii soție de militar. E al tău, dar e și al țării pe care a jurat să o apere. Și cumva, peste toate greutățile, sunteți voi, împreună, și vă bucurați de momentele frumoase. Poate nu devine mai ușor. Dar tu devii mai puternică."

Atunci când lucrurile sunt întunecate, când totul este trist și pare că nu mai există o luminiță la capătul tunelului, este în regulă să lași întunericul să fie acolo. Nu toate sufletele îndurerate au nevoie încă de la început să fie luminate cu lumina strălucitoare a încurajărilor celor din jur. De asemenea, este de dorit a lăsa de o parte încurajările ca cel în suferință să fie recunoscător pentru lucrurile bune și frumoase care i s-au întâmplat în trecut, sau pentru tot ceea ce este bun în viața sa în prezent.

Alaptarea este un proces doar despre mami și copil, și nu are legătură cu nicio altă persoană, indiferent cât de inteligentă, învățată și demnă ar fi acea persoană. Doar mama și copilul știu când trebuie să se încheie acest proces , și doar ei decid cand se va intampla asta! Restul sunt doar zgomote de fundal.